Atacul de panică: simptome, diferențiere față de infarct și tratament eficient

Atacul de panică este una dintre cele mai intense și derutante experiențe psihofiziologice pe care le poate trăi o persoană.Deși nu este periculos din punct de vedere medical, este perceput subiectiv ca o amenințare vitală, motiv pentru care numeroși pacienți ajung pentru prima dată la camera de gardă, convinși că suferă un infarct sau o altă urgență medicală gravă.

În practica mea de psiholog în Iași, întâlnesc frecvent persoane care spun: „Știu că mi s- a spus că e panică, dar corpul meu simte că mor”.Această discrepanță dintre realitatea medicală și trăirea internă explică de ce atacul de panică este atât de greu de tolerat și de ce necesită o abordare terapeutică structurată, empatică și bazată pe dovezi.

Ce este atacul de panică?

Conform DSM- 5 și ICD - 11, atacul de panică reprezintă un episod brusc de anxietate intensă, însoțit de manifestări fizice, cognitive și perceptive, care ating un vârf rapid – de obicei în mai puțin de 10 minute.Pentru diagnostic sunt necesare minimum 4 din cele 13 simptome cardinale, însă multe persoane experimentează mult mai multe simultan.

Important de subliniat: atacul de panică nu este periculos, nu duce la infarct, leșin sau „nebunie”, dar este extrem de convingător din punct de vedere subiectiv.

Simptomele unui atac de panică

Manifestări fizice(somatice)

Cele mai frecvente simptome apar ca urmare a activării sistemului nervos simpatic – răspunsul automat de tip „luptă sau fugi”:

• Palpitații, tahicardie, bătăi puternice ale inimii
• Dificultăți de respirație, senzație de sufocare, nod în gât, hiperventilație
• Durere sau disconfort toracic, frecvent interpretate ca semn de infarct
• Amețeală, instabilitate, senzație de leșin, cap „gol”
• Tremor, transpirații, frisoane sau valuri de căldură
• Parestezii(amorțeli, furnicături în mâini și picioare)

Aceste simptome sunt reale din punct de vedere fiziologic, dar nu indică o afecțiune cardiacă sau neurologică.

Manifestări cognitive

Partea cea mai dificilă a atacului de panică este interpretarea catastrofală a senzațiilor:

• Teama de moarte iminentă(„Fac infarct”, „Mor acum”)
• Teama de pierdere a controlului(„Înnebunesc”, „O să leșin în public”)

Aceste gânduri nu sunt un semn de slăbiciune, ci rezultatul unei hiperactivări a sistemelor de alarmă ale creierului.

Manifestări perceptive

Mulți pacienți descriu experiențe profund înfricoșătoare:

• Derealizare – lumea pare ireală, ca într - un vis
• Depersonalizare – senzația de detașare de propriul corp

Deși par alarmante, aceste stări sunt reversibile și benigne, apărând frecvent în contexte de anxietate intensă.

Atac de panică sau infarct miocardic?

Diferențierea este esențială, deoarece simptomele pot fi asemănătoare. Tabelul de mai jos surprinde principalele diferențe clinice:

Recomandare importantă: la primul episod de durere toracică sau dacă există factori de risc cardiovascular, evaluarea medicală este obligatorie. Ulterior, dacă investigațiile sunt normale, abordarea psihologică devine cheia vindecării.

De ce se repetă atacurile de panică?

După primul episod, multe persoane dezvoltă frica de frică – teama că atacul va reveni. Aceasta duce la:

• hipervigilență față de senzațiile corporale
• evitarea anumitor situații
• comportamente de siguranță (verificarea pulsului, respirație controlată excesiv)

Paradoxal, aceste strategii mențin tulburarea de panică.

Tratamentul eficient al atacului de panică

Terapia cognitiv - comportamentală și expunerea interoceptivă

Standardul de aur în tratamentul atacurilor de panică este terapia cognitiv - comportamentală(CBT), în special componenta de expunere interoceptivă.

Aceasta presupune confruntarea graduală, controlată, cu senzațiile corporale temute(palpitații, amețeală, lipsă de aer), astfel încât creierul să învețe, prin experiență directă, că acestea nu sunt periculoase.

Exemple de exerciții utilizate în terapie:

• hiperventilație controlată
• alergare pe loc pentru creșterea pulsului
• rotire pentru inducerea amețelii
• respirație cu rezistență

Scopul nu este eliminarea simptomelor, ci eliminarea fricii față de ele.

Terapie online pentru atac de panică

Pentru multe persoane, terapia online este o soluție eficientă și accesibilă, mai ales atunci când evitarea sau anxietatea de deplasare sunt ridicate.Studiile arată că intervențiile CBT online pot avea eficacitate comparabilă cu terapia față în față, atunci când sunt structurate corect.

Lucrez atât în cabinet, ca psiholog în Iași, cât și în format online, adaptând intervenția la nevoile fiecărui pacient.

Întrebări frecvente despre atacul de panică(FAQ)

Cât durează un atac de panică ?

Un atac de panică atinge intensitatea maximă, de regulă, în primele 5–10 minute și se remite treptat în 20–30 de minute.Chiar dacă senzațiile par interminabile, ele sunt limitare temporal și nu cresc la nesfârșit.

Poți face infarct din cauza unui atac de panică ?

Nu.Un atac de panică nu produce infarct miocardic.Totuși, la primul episod sau în prezența factorilor de risc cardiovascular, este obligatorie excluderea unei cauze medicale prin investigații.

Atacul de panică poate apărea din senin ?

Da.Atacurile pot apărea atât în contexte de stres intens, cât și în momente de calm sau în timpul somnului(atacuri de panică nocturne).Acest lucru nu indică o problemă medicală ascunsă, ci o hipersensibilitate a sistemului de alarmă al organismului.

Care este cel mai eficient tratament pentru atacul de panică ?

Tratamentul cu cea mai solidă susținere științifică este terapia cognitiv - comportamentală, în special expunerea interoceptivă.Medicația poate fi utilă în unele cazuri, dar nu tratează cauza fricii de senzațiile corporale.

Funcționează terapia online pentru atacurile de panică ?

Da.Terapia online, atunci când este structurată și ghidată de un psiholog, are eficiență comparabilă cu terapia față în față, fiind o opțiune foarte bună pentru persoanele care evită deplasarea sau anumite spații.

Când este recomandat să apelezi la un psiholog ?

Este indicat să consulți un psiholog atunci când:

• atacurile de panică se repetă;
• apare frica constantă de un nou episod;
• eviți locuri sau activități din cauza simptomelor;
• investigațiile medicale sunt normale, dar simptomele persistă.

Intervenția timpurie reduce semnificativ riscul cronicizării tulburării de panică.

Terapie pentru atac de panică – cabinet și terapie online

Lucrez ca psiholog în Iași, oferind atât ședințe în cabinet, cât și terapie online, pentru persoane care se confruntă cu atacuri de panică, anxietate intensă sau frica de simptomele corporale.

Abordarea este una structurată, bazată pe CBT, adaptată ritmului și nevoilor fiecărei persoane.

Concluzie

Atacul de panică este una dintre cele mai intense experiențe psihologice, dar nu este periculos și este tratabil.Prin înțelegerea mecanismelor sale și prin terapie adecvată, corpul își poate recăpăta echilibrul, iar viața nu mai este organizată în jurul fricii.

Dacă te regăsești în descrierile de mai sus, sprijinul psihologic specializat poate reprezenta primul pas real spre recâștigarea siguranței interioare.